Despre mine

Fotografia mea
Sincer,nici eu nu ma cunosc.Multa lume zice ca sunt asa si asa...nu pot nici sa-i contrazic si nici sa-i aprob.Fiecare ma vede asa cum apar in fata lor si tin sa mentionez ca sunt foate schimbatoare.

luni, 31 august 2009

Limba romana ne poate face liberi!

"Vorbim aceeasi limba. Avem aceleasi obiceiuri si traditii, aceleasi meleaguri roditoare cu oameni ospitalieri, iar in venele noastre curge acelasi sange. Suntem frati si, totusi, suntem atat de diferiti!
Ma aflu acasa, pe teritoriul R Moldova. Oamenii, marea lor majoritate vorbesc o limba stalcita, iar pentru un strain care a studiat limba literara-greu de inteles. Romana cu siguranta nu o putem numi! "Moldoveneasca" nu are cum sa fie, nu exista asa ceva oriunde ai cauta si google e peste tot! Dar asa se vorbeste pe aici pe la noi. Daca nu folosesti cuvinte rusesti intr-un dialog, atunci esti considerat altfel de catre interlocutori, de cele mai multe ori esti considerat un om ciudat. Daca nu vorbesti cumva "ca toti", esti suspectat ca esti roman sau, cel putin, ca ti-ai facut studiile acolo! Pe la toate colturile, inclusiv in scoli si licee, discutiile purtate intr-o limba strivita sunt inevitabile, chiar daca au trecut deja doua decenii de cand spunem, pe la sarbatorile nationale, ca avem limba de stat si ca aceasta ar fi limba romana.
In orice oras din Romania se vorbeste peste tot la fel, romaneste! Limba romana , cea pe care au mostenit-o din mosi-stramosi, cea care nu le-a fost furata vreodata, ii ajuta sa se simta liberi, sa-si exprime cu usurinta gandurile, emotiile, frustrarile!
Dar noi ce facem? Vorbim, sau daca nu o facem, acceptam sa ni se vorbeasca intr-o limba care nici macar nu are nume!"
Nu pot sa recunosc ca ,daca stau prea mult pe aici, incep si eu sa vorbesc aceeasi limba, de ce uit de unde vin si unde am stat mai mult de 10 ani? Am vorbit zilele trecute cu o prietena, face studiile la Brasov si de cateva luni a venit acasa. Inainte nici nu stiam cu cine vorbesc, ea era alta cu discursuri perfect romanesti, cu accent de Bucuresti. Acum s-a schimbat. Ce-mi place cel mai mult e ca, daca incerc sa vorbesc cu cineva intr-o limba curata, acea persoana incearca sa faca la fel!
Astazi e sarbatoare nationala. Se numeste "Limba noastra"! Oare care este ea? Ca in fiecare an, in Piata Marii Adunari Nationale, se organizeaza petrecere mare si sunt invitati artisti care vorbesc limba romana. Anul acesta o sa fie Top 3 Preferatii mei :D, cine stie,stie...Am visat la ziua asta de o saptamana si cred ca vremea nu vrea sa tina cu mine-ploua,e frig,e trist!!!Dar pana la ora 5 mai este...
P.S. Sper numai sa nu fie alt motiv de a nu merge si nu din cauza vremii ;))
See u next time!

vineri, 28 august 2009

Cupa independentei de ziua independentei!

Astazi am asistat la cateva drifturi pe un soare care numai te baga in ambulanta direct, dar a meritat. Iata cateva poze :D si filmulete...































miercuri, 26 august 2009

Highschool memories

Sunt acasa…si cum aici imi sunt toate amintirile, am luat in brate album dupa album si mi-am adus aminte de viata mea de cand aveam doar cateva luni. Am ajuns si la albumul din liceu-colorat si plin de poze si de vorbe care mai de incurajare, care mai de compatimire. In liceu nu eram cea mai cunoscuta din scoala, dar nici cea uitata…Am fost o persoana care nu a trecut neobservata si…cam atat.
Pozele le-am ordonat in ordinea prieteniilor pe care le aveam pe vremea aceea si…dupa cum m-am asteptat, s-au pierdut in timp. Scriu cateva cuvinte de la unele persoane…
Incep cu diriginta mea pe care nu cred ca o suporta cineva, insa pe mine m-a ajutat foarte mult si cu toate astea nu m-a facut sa-mi placa istoria nicidecum. Mi-a scris: “Nu suntem niciodata atat de veseli sau atat de tristi, dupa cum se pare”. Elena Pirv. Am auzit ca s-a pensionat dupa vreun an dupa ce am terminat liceul.
Urmeaza cineva drag cu care mi-am petrecut 2 ani si pe care am dezamagit acum. Imi pare rau,dar timpul nu se mai poate intoarce. Spunea asa: “….A venit timpul sa schimbam trenurile pentru a ajunge la destinatiile propuse”. Alina Ciupei (casatorita….). A avut o viata complicata in perioada respectiva, dar acum e cea mai fericita.
Pe pagina 3 este cuplul secolului: Carmen si Paul. Am fost “persoana de suflet din liceu, o prietena deosebita” pentru ea si mi-a zis ca “nu conteaza ce cred ceilalti, oricum nimanui nu-i pasa de fericirea celuilalt, ci doar de propria fericire. Singura persoana careia trebuie sa-i demonstrezi ceva esti tu insati…” Carmen Crisan. Despre ea stiu mult mai multe decat despre ceilalti pentru ca mi-a fost colega si de facultate si de drumetiile spre taramurile americane. Sper sa fiu invitata si la nunta secolului :D. Cat despre Paul, intotdeauna a stiut sa fie ironic, nu stiam cand glumeste si cand spune adevarul. Oricum el se caracterizeaza ca fiind “persoana care ti-a fost alaturi fie pentru a te ajuta asa cum a putut, fie sa te enerveze intr-un fel sau altul, dar mereu cu intentii bune”. Paul Becan. O sa-mi aduc mereu aminte de drumul la Bucuresti facut impreuna.
Nu am fost singura leoaica din clasa si , cu toate ca ne-am certat destul de mult ca 2 adevarate leoaice, mi-a fost draga. Mi-a spus asa: “Putini sunt cei care lupta pentru propriul ideal si multi sunt cei carora li se pun piedici…Putini sunt cei in care gasesti lumina si multi sunt cei secati de prostie…”. Sinziana Popescu. A fost o adevarata filosoafa si fan mare Bitza,cred… oricum nu mai stiu nimic de ea…s-a facut disparuta. Pacat…
Pentru ceilalti am fost “un adversar de temut la scoala”, cu altii “am avut mici dispute” si le-am fost “antipatica”, altii m-au considerat “o fata de treaba”, “una dintre colegele cele mai dragute colege” ;)) si “au fost cei mai frumosi ani pe care sa nu uiti ca i-am trait impreuna”. Intr-un final “ai avut un loc special in clasa noastra”…. Ce frumos!
Daca ar fi sa scriu toate vorbele care mi-au placut din acest album, nu as iesi de pe net o zi intreaga si nu-mi permit asa ceva…nici nu e sanatos :D.
Anii de facultate nu au fost la fel…am avut si acolo prieteni,dar in fiecare an altii…putini sunt cei care au ramas 3 ani si ma bucur de ei in fiecare zi. I-am ales pe “spranceana” si vreau sa-i am multi ani de acum incolo.
Happy end!

marți, 11 august 2009

My wishlist

Azi am mai imbatranit cu 1 an,cum spunea cineva "am mai adaugat un boboc la buchetul vietii". Cum trec anii, creste si lista de dorinte, asa ca anul asta e si mai mare ca anul trecut. Doresc urmatoarele:
-sa-mi gasesc de lucru
-sa-mi cumpar casa
-sa-mi iau masina (dar inainte de asta permisul de conducere :D)
-sa plec...unde,e secret...si,de preferat sa nu ma mai intorc
si...sa intalnesc si eu printul meu cu ochi albastri! :p
Anul viitor, in aceeasi zi o sa scriu ce am taiat de pe lista si ce am adaugat.
Happy birthday to me!!!